Tradiţii şi obiceiuri româneşti de Anul Nou

Tradiţii şi obiceiuri româneşti de Anul Nou
La romani, celebrările, numite Calende, durau trei zile
Anul Nou, denumit şi Sânvasâiu sau Crăciunul Mic este pentru români o sărbătoare laică, cu foarte puţine conotaţii religioase, care marchează noul an civil – fiindcă anul nou bisericesc începe la 1 septembrie.
Celebrarea începutului unui nou an este cea mai veche dintre sărbătorile cunoscute astăzi, având o vechime de peste 4000 de ani. Astfel, în jurul anului 2000 î.Hr., vechii babilonieni sărbătoreau Anul Nou în momentul apariţiei lunii noi după echinocţiul de primăvară, care cădea de regulă în perioada 23-25 martie, dupa actualul calendar şi care coincidea cu începerea anotimpului renaşterii, al semănatului şi al înfloririi.
La romani, celebrările, numite Calende, durau trei zile, timp în care oamenii îşi făceau daruri simbolice – dulciuri şi miere – pentru a avea pace, aur şi bani pentru prosperitate, sau felinare pentru un an plin de lumină.
În zilele noastre, în veritabilul maraton după ţinute sofisticate, prepararea mesei, sau dotarea cu petarde sau pocnitori, românii fac în noaptea dintre ani şi în prima zi a noului an, o mulţime de gesturi, moştenite de la părinţi sau bunici, unii fără să cunoască că în spatele unora dintre acestea se găsesc tradiţii care au dăinuit de secole.
Citiți pe RADOR.ro documentarul complet
Citește și:
- 13:53 - Guvernul amână adoptarea OUG pentru criza carburanților. Modificări de ultimă oră după discuțiile cu partenerii sociali
- 13:40 - Alimente tot mai scumpe: fermierii nu mai pot acoperi costurile și avertizează asupra prețurilor
- 13:37 - Trafic dat peste cap pe autostrada A1 Bucureşti – Piteşti
- 13:31 - Alertă la granița NATO. Două drone rusești au încălcat spațiul aerian al Letoniei în cursul nopții
Mai multe articole despre
Urmărește știrile Realitatea de Buzau și pe Google News










