Un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei este pregătit la nivel european, iar lista preliminară include aproximativ 1.600 de ținte. Sunt vizate 800 de persoane fizice și alte 800 de entități juridice, într-o extindere semnificativă a măsurilor restrictive impuse Moscovei.
Discuțiile privind noul set de măsuri urmează să fie purtate în cadrul unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene programate în Irlanda pentru marți și miercuri, săptămâna viitoare. Potrivit informațiilor citate de Politico, pachetul ar putea fi adoptat până la jumătatea lunii octombrie.
În paralel cu pregătirea sancțiunilor, statele europene reiau o dispută care durează de mai multe luni și care privește utilizarea activelor suverane rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei.
Lista sancțiunilor ajunge la aproximativ 1.600 de ținte
Propunerea aflată în pregătire prevede includerea pe lista sancțiunilor a circa 800 de persoane fizice și a aproximativ 800 de persoane juridice.
Informațiile au fost transmise de trei diplomați europeni citați de Politico. Unul dintre aceștia a precizat că lista este încă una provizorie, ceea ce înseamnă că numărul și identitatea celor vizați pot suferi modificări înainte de adoptarea oficială a măsurilor.
Obiectivul este extinderea substanțială a actualului regim de sancțiuni împotriva Rusiei. Calendarul discutat de diplomații europeni indică jumătatea lunii octombrie drept momentul urmărit pentru adoptarea noului pachet.
Cancelarul german Friedrich Merz este, la rândul său, așteptat să impună noi sancțiuni împotriva unor entități rusești, în paralel cu măsurile pregătite la nivelul Uniunii Europene.
Activele rusești înghețate revin pe masa negocierilor
Reuniunea diplomaților europeni nu se va concentra exclusiv asupra sancțiunilor. Un alt subiect sensibil este folosirea activelor suverane rusești înghețate pentru a sprijini financiar Ucraina.
Dosarul rămâne blocat în principal din cauza poziției Belgiei. Autoritățile de la Bruxelles sunt preocupate de eventualele consecințe juridice pe care le-ar putea suporta în cazul în care activele rusești ar fi utilizate pentru finanțarea Ucrainei.
În acest context, Suedia, Polonia, Olanda și Spania încearcă să determine Comisia Europeană să repună în mișcare planul privind valorificarea fondurilor rusești imobilizate.
Este vorba despre aproximativ 200 de miliarde de euro în active rusești, cea mai mare parte fiind păstrată la Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare cu sediul la Bruxelles.
Belgia continuă să se opună utilizării banilor
Planul european privind un împrumut destinat Ucrainei a întâmpinat un obstacol major la summitul european din decembrie anul trecut. Propunerea prevedea un „împrumut de reparații” în valoare de 210 miliarde de euro.
Măsura nu a trecut de reuniunea europeană după ce liderul belgian Bart De Wever a blocat inițiativa. Poziția sa a fost motivată de riscul unor eventuale represalii juridice din partea Rusiei.
Poziția Belgiei a fost reafirmată și ulterior. Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a declarat vineri că folosirea acestor resurse rămâne „nenegociabilă”.
În același timp, oficialul belgian a transmis un avertisment explicit statelor baltice, cărora le-a cerut să nu mai exercite presiuni repetate asupra Belgiei în această problemă.
Bruxelles-ul lasă totuși deschisă o posibilă soluție
Poziția Belgiei nu este însă complet lipsită de flexibilitate. Ministrul belgian al Afacerilor Externe, Maxime Prévot, a sugerat recent că ar putea exista posibilitatea unui compromis.
Condiția avansată este ca responsabilitățile juridice rezultate din utilizarea activelor rusești să fie împărțite în mod egal între toate statele membre ale Uniunii Europene.
Această variantă ar schimba modul în care ar fi distribuit riscul juridic asociat fondurilor rusești imobilizate și ar putea oferi un punct de plecare pentru reluarea negocierilor privind împrumutul destinat Ucrainei.
Ucraina are nevoie de miliarde pentru apărare
Disputa privind activele rusești are loc într-un moment în care Ucraina se confruntă cu presiuni financiare majore înaintea iernii.
Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că administrația de la Kiev are un deficit de finanțare pentru apărare de 23,1 miliarde de euro. Suma trebuie acoperită pentru ca operațiunile militare să poată continua.
Potrivit declarațiilor sale, fondurile prevăzute inițial pentru a doua jumătate a anului au fost consumate mai devreme. Kievul a folosit banii pentru a accelera achizițiile militare și pentru intensificarea campaniilor de lovituri la distanță mare.
În aceste condiții, discuțiile europene privind activele rusești înghețate se suprapun cu negocierile pentru extinderea sancțiunilor împotriva Moscovei și cu nevoia Ucrainei de a obține resurse suplimentare pentru apărare.
