Mănăstirea Rătești, în colaps. Turla bisericii s-a dărâmat

Mănăstirea Rătești, în colaps. Turla bisericii s-a dărâmat
Mănăstirea Rătești, abandonată în ruină. Turla bisericii tocmai s-a dărâmat
Mănăstirea Rătești, abandonată în ruină. Turla bisericii tocmai s-a dărâmat
Prăbușirea turlei bisericii din Mănăstirea Rătești simbolizează neputința oamenilor în salvarea ansamblului monahal de la dispariție. Reprezentanții Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei spun că investițiile pentru consolidarea terenului și refacerea clădirilor sunt atât de mari încât nu se știe dacă mănăstirea va mai fi salvată vreodată.
Localitatea buzoiană Rătești este pe cale să dispară de pe harta comunităților monahale din România, după aproape cinci secole de existență. Aici a dăinuit multă vreme o mănăstire de maici, devenită în ultimii zeci de ani obiectiv turistic de importanță națională.
O puternică alunecare de teren, din noaptea de 14 spre 15 mai 2014, a transformat așezământul religios cu începuturi în secolul al XVI-lea, într-o ruină.
A fost închisă, după ce stăreția, clădirea muzeului, mai multe chilii și biserica veche de peste 170 de ani s-au surpat din cauza alunecărilor de teren provocate de ploile abundente din mai 2014.
Prima distrusă de alunecări a fost stăreția Mănăstirii Rătești. Ulterior, mai multe chilii au fost distruse și ele după ce pământul a continuat să se surpe.
Pentru că încăperile în care trăiau călugărițele și surorile au devenit de nelocuit, viața femeilor fiind pusă în pericol, autoritățile bisericești au luat decizia de a le muta în centrul social filantropic aflat în apropierea Mănăstirii Rătești și aparținând Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei.
Alunecările de teren au continuat trei luni, ajungând și la biserica mănăstirii. De atunci s-a încercat stabilizarea terenului și oprirea alunecării, însă nu s-a reușit mare lucru, fiind necesari mulți bani pentru refacerea așezământului monahal.
Pe vremuri, Mănăstirea Rătești era vizitată, în perioada sărbătorilor, de sute de pelerini veniți de pretutindeni. După alunecările de teren care l-au distrus parțial, lăcașul monahal este pustiu.
Pentru reabilitarea mănăstirii, fusese inițiat un proiect european dar care nu a mai putut fi realizat din cauza apariției alunecărilor de teren.
Costurile pentru reabilitarea mănăstirii sunt foarte mari iar sursă de finanțare nu poate fi decât statul român. Până acum s-au executat mici lucrări de stabilizare a terenului și a drumului de acces, cu bani de la Consiliul Județean.
Mănăstirea Rătești, ctitorie de la 1844 a Episcopului Chesarie, se afla, din 2010, într-un proiect european de reabilitare și introducere a ei în circuitul turistic. Contractul de finanțare fusese semnat în 2013, iar din 2014 urma să înceapă lucrările. La numai două zile după ce s-a semnat ordinul, mănăstirea a fost calamitată.
La sfârșitul secolului al XVI-lea, actuala așezare monahală e la Rătești, ctitorie a boierului Dragomir și a soției sale, era doar un schit de călugări, având o biserică mică de lemn, închinată Sfintei Treimi.
Urmărește știrile Realitatea de Buzau și pe Google News
























