Surse judiciare au precizat pentru AGERPRES că societatea la care se face referire în comunicat este Electrica Serv.
Un fost director economic din cadrul unei societăți cu capital de stat a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București într-un dosar în care este acuzat că a delapidat compania cu peste 4,5 milioane de lei.
Potrivit unui comunicat al PTB transmis AGERPRES vineri, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au dispus trimiterea în judecată, sub măsura controlului judiciar, a unei femei care a deținut funcția de director economic în cadrul unei societăți cu capital majoritar de stat care desfășoară activități de interes public, cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare care a produs consecințe deosebit de grave, în formă continuată (18 acte materiale), acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată (18 acte materiale), fals informatic, în formă continuată (17 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (7 acte materiale), fals intelectual, în formă continuată (7 acte materiale) și uz de fals, în formă continuată (7 acte materiale), toate în concurs real.
Surse judiciare au precizat pentru AGERPRES că societatea la care se face referire în comunicat este Electrica Serv.
Procurorii notează că, în perioada 5 noiembrie 2024 - 24 februarie 2025, femeia, care preluase atribuțiile de director economic începând cu octombrie 2024, ar fi conceput și pus în executare un mecanism prin care și-ar fi însușit din patrimoniul societății suma totală de 4.541.041,12 lei, prin intermediul a 18 transferuri bancare succesive, cu valori individuale cuprinse între 22.500 lei și 438.520 lei.
''Într-o primă etapă, inculpata ar fi obținut, fără drept, mijloacele necesare autorizării plăților. Ordinele de plată ale societății se autorizau prin intermediul unei aplicații de tip internet banking, cu ajutorul unor dispozitive de autentificare (token) atribuite nominal altor două angajate cu drept de semnătură în bancă. Inculpata ar fi folosit, în mod repetat și fără acordul titularelor, aceste dispozitive și datele de autentificare aferente, accesând astfel fără drept, de 18 ori, sistemul informatic al instituției bancare'', menționează sursa citată.
Într-o a doua etapă, la completarea ordinelor de plată, aceasta ar fi disimulat identitatea beneficiarului real: la rubrica destinată denumirii beneficiarului ar fi introdus denumirea unor furnizori reali ai societății ori a unor entități din cadrul aceluiași grup, iar la rubrica destinată contului IBAN al beneficiarului ar fi introdus propriul cont bancar sau contul unei societăți comerciale administrate de soțul său. Întrucât aplicația bancară utilizată nu realiza verificarea automată a corespondenței dintre denumirea beneficiarului și contul IBAN indicat, în evidențele societății plățile figurau ca fiind efectuate către furnizori.
Într-o a treia etapă, pentru a conferi transferurilor o aparență de legalitate, ar fi fost întocmite, avizate și înregistrate în evidențele societății documente care atestau prestarea unor servicii care în realitate nu au fost prestate: referate de necesitate, facturi și facturi proforme - una dintre facturi fiind emisă în două formate diferite -, situații de lucrări, precum și centralizatoare zilnice de plăți, arată Parchetul.
Rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, a fost trimis Tribunalului București, cu propunerea de menținere a măsurii preventive a controlului judiciar și a măsurilor asigurătorii. AGERPRES
