Castravetele despre care se spune că vindecă diabetul este cultivat cu succes la Buzău.
Cultura castravetelui amar sau, după denumirea sa științifică, de Momordica charantia, a prins un avânt puternic în ultimii ani în România. Eforturile fermierilor pasionați au primit răspuns din partea cercetătorilor Stațiunii pentru Legumicultură de la Buzău, unde s-a studiat atent planta și s-au obținut nu mai puțin de cinci soiuri adaptate condițiilor din România, între care cel mai cunoscut soi este Rodeo.
Despre castravetele amar, dr. ing. Costel Vînătoru spune că supranumele de ”insulină vegetală” este pe deplin meritat și că această plantă are șanse mari să îi ajute pe micii fermieri să facă profit, iar pe pacienții cu diabet sau probleme de colesterol să-și depășească problemele de sănătate.
„Momordica charantia este cunoscută sub denumirea populară castravetele amar. Este o plantă pe care o avem în studiu începând cu anul 1992. În timp am obținut mai multe soiuri, avem cinci soiuri obținute dintre care unul a fost omologat și brevetat sub denumirea de Rodeo. Acesta produce răsaduri și semințe, l-am extins în piață, iar solicitările au început să crească de la an la an”, a declarat cercetătorul Costel Vînătoru de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău.
Rodeo, soiul de castravete amar obținut de cercetătorii buzoieni și brevetat în 2014, are câteva calități aparte, care îl fac foarte apreciat de către cultivatorii români.
”Ceea ce vedeți aici este un soi nou, cu caracteristici fenotipice distincte. Fructul imatur este verde albicios, aproape de alb, iar fructul matur se transformă în galben portocaliu. Când ajunge la maturitatea creează o ușoară explozie, deja a început să crape, și aruncă semințele în jurul plantei. Pulpa este moale, în interior avem semințe, care sunt acoperite într-un aril roșu gelatinos și foarte dulce. Le putem confunda cu bomboanele. De aceea, datorită acestui țesut roșu și dulce, semințele când ajung pe sol, imediat atrag insectele, în special furnicile. Acestea consumă acest țesut și totodată transportă semințele mai departe de plantă și le ascund în crăpăturile solului. Așa se face că la anul, aici în seră sau pe lângă seră, o să apară plante care o să răsară singure, neplantate de noi”, vorbește dr. ing. Costel Vînătoru despre înmulțirea spontană a castravetelui amar obținut la SCDL Buzău.
Cercetătorul ne subliniază că nimic nu este întâmplător și că probabil Momordica și-a dezvoltat singură acest sistem pentru a-și asigura supraviețuirea. ”Eu cred că planta a fost supusă pieririi, pe cale de dispariție și atunci și-a perfecționat această metodă de auto-însămânțare. Deci cu ajutorul insectelor acest aril atrage insectele și asigură la auto-însămânțare”, explică specialistul.
