Guvernul a amânat luarea unor decizii economice importante până după alegerile prezidențiale din mai 2025. Printre problemele amânate se numără deficitul bugetar ridicat, posibile creșteri de taxe, reduceri de cheltuieli publice și majorări de prețuri la energie și polițele RCA.
Deficitul bugetar al României a atins 9,28% din PIB în 2024, depășind nivelurile înregistrate în timpul pandemiei. Această creștere a fost influențată de majorările de pensii și salarii din sectorul public. Inițial, guvernul stabilise o țintă de deficit de 5%, ulterior ajustată la 7% în urma negocierilor cu Uniunea Europeană. Pentru 2025, România s-a angajat să reducă deficitul la 7%.
Bugetul pe 2025 este construit pe o estimare de creștere economică de 2,5%. Cu toate acestea, contextul economic global, afectat de tensiunile comerciale internaționale, ar putea influența negativ această prognoză.
Pentru a reduce deficitul, guvernul ia în considerare măsuri precum creșterea TVA de la 19% la 21% și majorarea impozitului pe venit de la 10% la 16%. Aceste schimbări ar putea duce la scăderea salariilor nete și la creșterea prețurilor pentru bunuri și servicii.
În plus, de la 1 iulie 2025, se preconizează creșteri semnificative ale prețurilor la energie electrică și gaze naturale, odată cu expirarea măsurilor de plafonare. Prețul energiei electrice ar putea crește de la 0,68 lei/kWh la peste 1,5 lei/kWh. De asemenea, polițele RCA și prețurile alimentelor de bază ar putea înregistra majorări, în lipsa unor reglementări clare din partea autorităților.
Aceste măsuri, deși necesare pentru stabilizarea economică, sunt amânate pentru a evita impactul electoral negativ. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că întârzierea acestor decizii ar putea agrava dezechilibrele economice și ar putea necesita măsuri și mai drastice în viitor.
